Articulațiile semimobile

Articulatie vertebrale

Sunt amfiartroze articulatii semimobile. Suprafetele articulare sunt reprezentate de fata articulara inferioara a unui corp vertebral si fata articulara superioara a corpului vertebral subiacent.

Articulatiile Coloanei Vertebrale

Din cauza incoungruentei, intre suprafetele articulare se interpune discul intervertebral. Are forma unei lentile optice turtite, fiind deformabil, elastic si expansibil, avand o mare capacitate de imbibitie. El absoarbe sau pierde lichid in functie de presiunea la care este supus. ROLUL discurilor intervertebrale este multiplu - mentin curburile coloanei vertebrale - confera o mai mare elasticitate coloanei vertebrale - repartizeaza uniform fortele de presiune care apar intre cele doua corpuri vertebrale - amortizeaza socurile primite de coloana.

Intre cele doua corpuri vertebrale se afla capsula articulara care solidarizeaza legaturile dintre suprafetele articulare.

Piesele componente ale acestuia sunt unite între ele cu ajutorul diferitelor ligamente. În acelaşi timp, coloana vertebrală este unită în sus cu capul, înainte cu coastele, iar în jos pe ambele laturi cu oasele coxale. Aceste relaţii îndreptăţesc împărţirea articulaţiilor coloanei vertebrale în articulaţii propriu-zise, numite încă articulaţii intrinseci şi articulaţii ale coloanei cu oasele învecinate sau articulaţii extrinseci. În acest capitol vom expune numai articulaţiile intrinseci; cele extrinseci vor fi studiate în capitole aparte. Vertebrele adevărate se articulează între ele prin corpurile lor şi prin procesele articulare.

Articulatiile apofizelor articulare 1 1. Sunt articulatii plane ce permit numai simpla alunecare a suprafetelor articulare una fata de cealalta.

Articulațiile semimobile

Articulatiile apofizelor articulare joaca rolul unui adevarat ghid al miscarilor, limitand deplasarea excesiva a vertebrelor una fata de cealalta. Pentru fiecare vertebra exista cate doua articulatii apofizare superioare, si doua inferioare, in total 4. Suprafetele articulare sunt reprezentate de apofizele articulare. Articulatiile lamelor vertebrale Intre lamele vertebrale nu exista articulatii propriu-zise. Structura lor elastica permite apropierea si indepartarea lamelor vertebrale una fata de alta in timpul miscarilor coloanei vertebrale.

In timpul acestei miscari, partea anterioara a discului intervertebral se subtiaza, aplatizeaza, in timp ce partea posterioara creste in inaltime. Toate ligamentele vertebrale sunt puse articulatie vertebrale tensiune cu exceptia ligamentului vertebral comun anterior care se relaxeaza. In timpul extensiei, partea posterioara a discului intervertebral se subtiaza, in timp ce partea anterioara creste in inaltime.

Ligamentul vertebral comun anterior este pus in tensiune, in articulatie vertebrale ce celelalte ligamente se relaxeaza. Ea poate fi dreapta sau stanga. In aceasta miscare, discul intervertebral se turteste in partea spre care se face inclinarea si isi mareste inaltimea pe partea opusa. Miscarea de inclinare laterala este limitata de ligamentele intertransverse de pe partea opusa inclinarii si de contactul dintre apofizele trasverse de aceeasi parte cu inclinarea.

Poate fi executata la dreapta sau la stanga. Se realizeaza in urma unei torsiuni rasuciri a discurilor intervertebrale, la nivelul preparate medicale pentru tratamentul artrozei articulației șoldului singure articulatii intervertebrale.

articulatie vertebrale

Miscarea de rotatie este foarte limitata, aproape imperceptibila. Efectuata insa la nivelul intregii coloane, amplitudinea ei devine apreciabila, realizandu-se printr-o sumare a miscarilor de rotatie ce se fac la nivelul fiecarei articulatii intervertebrale. In cadrul acestei miscari, coloana vertebrala se descrie ca un con cu baza orientata superior si varful orientat inferior - articulatia lombo- sacrata.

articulatie vertebrale

Cele trei regiuni mobile ale coloanei vertebrale - cervicala, toracala si lombara - nu participa articulatie vertebrale mod egal la miscarea de circumductie. Articulatia scapulo-humerala leaga centura scapulara de membrul superior liber.

articulatie vertebrale

Este o articulatie de tip sferic, cu 3 grade de libertate, in care se pot efectua miscari cu amplitudine mare si in toate sensurile. Este cea mai mobila articulatie din corpul uman.

Este o articulatie articulatie vertebrale conducere musculara in care sensul miscarii este dat decontractia muschilor periarticulari. Suprafetele articulare sunt reprezentate de cavitatea glenoida a scapulei si capul humeral. Cavitatea glenoida este usor concava, acoperita de cartilaj hialin.

Fata sa externa este in raport cu capsula articulara, fata interna este in raport cu cavitatea articulara. Baza sa se insera pe circumferinta cavitatii glenoide, iar varful este orientat catre capul humeral. Labrul este mai gros in partea inferioara a cavitatii glenoide. Capul humeral are o forma aproximativ sferica.

articulatie vertebrale

Cartilajul articular este mai gros in partea superioara. Mijloacele de unire sunt reprezentate de: capsula articulara si ligamente. Capsula articulara se insera pe circumferinta cavitatii glenoide, pe fata externa a labrului glenoidal si pe colul anatomic. Este o capsula subtire, permitand miscari ample. La exterior se gasesc fibre longitudinale, la interior circulare, iar printre ele se afla fibre oblice.

Muschii supraspinos si subscapular se prind pe capsula si nu permit prinderea acesteia intre suprafetele articulare muschi tensori. In portiunea inferioara, capsula prezinta niste plici care ii dau un aspect exterior de armonica acordeon. Aceste plici dispar in miscare de abductie a bratului.

Tot in partea inferioara, capsula are un orificiu prin care trece tendonul capului lung al muschiului biceps brahial. Ele sunt ligamente subtiri, aplatizate, extraarticulare intrinseci. Cel superior se insera pe tuberculul mic, cel mijlociu se insera inferior de 4 cel superior, iar ligamentul gleno-humeral inferior se insera pe colul chirurgical.

Este un ligament important, gros, foarte bine individualizat, extraarticular extrinsec. Este situat superior de ligamentele gleno-humerale si are rol de a limita flexia umarului. Sinoviala intareste capsula pe articulatie vertebrale interna, articulatie vertebrale bine reprezentata.

Ea are multe recesuri, cele mai importante formand burse pentru muschi. Miscarile care pot fi executate in aceasta articulatie sunt variate si foarte ample. La nivelul articulatiei umarului se pot executa miscari de: zwyrodnienie nadgarstka leczenie, proiectie inainte flexie -proiectie inapoi extensierotatie interna-rotatie externa si circumductie.

Cele doua miscari se executa in plan frontal. In timpul ambelor miscari, epifiza proximala a humerusului executa o miscare de mica amplitudine, in timp ce epifiza distala executa o miscare ampla.

Cele doua epifize se deplaseaza simultan, dar in sens invers. Exemplu: in miscarea de abductie, capul humeral aluneca de sus in jos in timp ce paleta humerala se ridica spre orizontala, Articulatie vertebrale de abductie-adductie se executa in jurul unui ax biomecanic antero-posterior care trece prin partea infero-laterala a capului humeral.

Articulatiile Coloanei Vertebrale

Bratul poate fi dus in abductie pana la 90 de grade, in articulatie vertebrale articulatiei umarului. Cand bratul se afla in aceasta pozitie, trohiterul intra in contac cu partea superioara a labrului glenoidal, blocandu-se. Abductia peste 90 de grade a bratului nu se mai poate realiza in articulatia umarului, ci se va datora miscarii de bascula a scapulei articulatia scapulo-toracicanumita si faza a II-a a abductiei.

Unghiul inferior al scapulei se deplaseaza lateral si inainte.

articulatie vertebrale

Aceasta articulatie vertebrale continua pana cand bratul ajunge in pozitie verticala. La randul ei, miscarea de adductie se opreste cand bratul ajunge in contact cu toracele. Capul humeral aluneca in jurul acestui ax transversal, in timp ce epifiza distala descrie un arc de cerc, paralel cu axul sagital.

In miscarea de flexie, portiunea superioara a capului humeral se deplaseaza posterior si inferior in timp ce partea inferioara a acesuia se deplaseaza anterior si superior. In miscarea de extensie, miscarile se fac in sens invers.

In miscarea de rotatie interna, capul humeral aluneca articulatie vertebrale inainte spre inapoi in cavitatea glenoida, trohiterul orientandu-se dinspre lateral spre medial.

Partea anterioara a capsulei se relaxeaza, in timp ce partea posterioara este pusa in tensiune.

In miscarea de rotatie externa, lucrurile se petrec in mod invers. Capul humeral aluneca in cavitatea glenoida, pastrand mereu contactul cu aceasta, in timp ce extremitatea distala a humerusului descrie un oval nu un cerc, deoarece amplitudinile celor 4 miscari difera si nu sunt egale.

Articulatia cotului este o articulatie mobila, care din punct de vedere anatomic este formata din 3 articulatii diferite, avand capsula articulara si sinoviala comune, fiind definita la singular ca articulatie vertebrale cotului.

Este o articulatie biaxiala, unde miscarile se pot efectua in doua planuri si in jurul a doua axe. Este o articulatie de tip trohlear in care una 6 articulatie vertebrale suprafetele articulare are forma de trohlee. Este o articulatie cu conducere osoasa in care sensul miscarii este dat de forma suprafetelor osoase. Articulatia cotului este formata din 3 articulatii: - articulatia humero-cubitala intre trohleea humerala si incizura trohleara a cubitusului - articulatia humero-radiala intre capitulum si cupusoara radiala - articulatia radio-cubitala proximala intre circumferinta articulara a capului radial si incizura radiala a cubitusului.

Articulatii colonei vertebrale si toracelui

Mijloacele de unire sunt reprezentate de: capsula articulara si de ligamente. Atat capsula articulara cat si sinoviala sunt comune pentru toate cele 3 articulatii ale cotului, si de acolo denumirea corecta a acestei articulatii este articulatia cotului.

Capsula este relativ laxa. Pe HUMERUS, capsula se insera anterior deasupra fosetelor coronoida si radiala, iar posterior deasupra fosei olecraniene proximal si pe marginea inferioara a ligamentului inelar si pe marginea incizurii radiale a cubitusului distal. Pe CUBITUS, capsula se insera pe marginile incizurii trohleare articulatie vertebrale la nivelul incizurii radiale, trece pe radius, inserandu-se in continuare pe colul acesteia.

Capsula articulara prezinta la exterior fascicule longitudinale. Ambele ligamente au forma literei "V" intoarsa, avand un fascicul anterior si unul posterior. Sunt ligamente extraarticulare intrinseci.

Vertebra - Wikipedia

Ambele ligamente articulatie vertebrale epifiza proximala a radiusului de cea a cubitusului. Sunt ligamente intraarticulare. Sunt extraarticulare intrinseci, subtiri, aplatizate, situate pe fetele 7 anterioara si posterioara a capsulei, slab individualizate. Ele se prezinta ca o ingrosare a capsuleri articulare pe fetele respective. Sinoviala este bine reprezentata. Intre sinoviala si capsula articulara exista o cantitate variabila de tesut adipos.

Sinoviala porneste articulatie vertebrale pe marginile trohleei si ale capitulumului, patrunde in cele 3 fose, apoi se reflecta pe capsula. In conditii fiziologice, antebratul nu se suprapune peste brat, ci, datorita trohleei humerale, antebratul vine peste torace. Flexia se realizeaza in plan sagital, in jurul unui ax transversal care trece prin trohlee si prin capitulum. Miscarea de flexie este limitata de contactul dintre apofiza coronoida a cubitusului si foseta coronoida a humerusului pasiv precum si de contactul dintre brat si antebrat activ.

Planul si axul de miscare se pastreaza ca la flexie. Miscarea de extensie este limitata de contactul dintre olecran si foseta olecraniana, precum si de punerea in tensiune a ligamentului anterior al cotului, a capsulei articulare anterioare si a fasciculelor anterioare ale ligamentelor colaterale. Ele se produc in plan transversal atunci cand cotul este flectat, in jurul unui ax vertical.

Doua vertebre adevarate se pot articula direct prin intermediul apofizelor proceselor articulare si corpurilor vertebrale — numite si articulatii adevarate sau la distanta prin intermediul ligamentelor la nivelul apofizelor proceselor spinoase, transverse sau lamelor vertebrale — numite si articulatii false. In structura discului intra doua elemente. Inelul este mai gros anterior unde are mai multe lame concentrice.

Aceste miscari sunt foarte limitate, in multe cazuri ele se produc numai atunci cand cotul se afla in semiflexie sau flexie.