Articulatia soldului

Ligamentul capului femural, Articulatia soldului (coxo-femurala)

Ligamentul capului femural staţiune bipodală echilibrul este menţinut de antagonismul între abductori şi adductori.

amorteli de maini si picioare deformarea gleznei în artrita reumatoidă

STATICA şoldului presupune ca în ortostatism şoldul să fie extins şi în poziţie indiferentă pentru rotaţii şi abducţie — adducţie.

Lungimea colului femural şi unghiul col-diafiză fac ca mişcările de flexie, extensie, abducţie şi adducţie să se asocieze cu rotaţie.

Sus Oasele acestei articulatii sunt femurul si oasele pelvisului. Capatul proximal al femurului are forma unei bile. Aceasta minge poarta numele de cap femural. Acest cap femural se potriveste intr-un locas rotunjit, situat la unul dintre capetele osului coxal.

Mişcările de flexie-extensie se asociază cu rotaţie; flexia cu uşoară rotaţie internă iar extensia cu uşoară rotaţie externă. Flexia cu genunchiul extins este limitată la 90o limitată de tensionarea ischiogambierilor iar cea cu genunchiul flectat ajunge la o limitată de ischiogambieri şi contactul coapsă-bazin.

  1. Anatomia soldului
  2. Se afla pe fata laterala a osului coxal.
  3. Articulatia coxofemurala (soldul) | Anatomie si fiziologie

Principalii flexori sunt: dreptul anterior din cvadriceps dureri articulare ca semn al cancerului, psoasiliacul, tensorul fasciei lata şi croitorul, la care se asociază până la orizontală adductorii şi dreptul intern, şi de la orizontală în sus fesierul mijlociu fascicolul anterior.

Extensia este limitată de tensionarea părţii anterioare a capsulei articulare şi ligamentul iliofemural.

dureri de umăr în gât ligamentul cruciat posterior al tratamentului articulației genunchiului

Hiperextensia este limitată de tensionarea ligamentului iliopubian şi a ligamentului ischiofemural, fiind posibilă ligamentul capului femural prin flectarea şoldului opus şi accentuarea curburii lombare. Extensorii principali sunt: semitendinosul, semimembranosul, biceps femural, fesierul mijlociu fascicolul posteriorfesierul mic la care se asociază dincolo de orizontală adductori, dreptul intern gracilisobturatorul extern şi pătratul femural, şi pentru menţinerea hiperlordozei — fesierul mare.

Published by Andrei Ioan Bogdan at 21 aug. Componente cartilaginoase Cele doua suprafete osoase sunt acoperite de un cartilaj hialin gros a astfel: -Cartilajul care acopera capul femural este intrerupt la nivelul fosetei capului femural, si se termina in apropierea gatului femural.

Abducţia şi adducţia se asociaza cu rotaţie. Abducţia este limitată de tensionarea ligamentului iliopretrohanterian în cazul articulaţiei extinse şi de ligamentul pubofemural în cazul articulaţiei flectate.

Articulatia soldului (coxo-femurala)

Abducţia este realizată de tensorul fasciei latafesierul mijlociu şi croitor. Adducţia este limitată de întâlnirea coapselor iar după încrucişarea acestora de tensionarea ligamentelor pretrohanterian şi rotund.

geluri pentru tratamentul artrozei genunchiului durere în articulații după ședința lungă

Adductorii mai puternici decât abductorii sunt reprezentaţi de: psoasiliac, fesier mic, drept intern, pectineu, adductori, semitendinos, semimembranos. Amplitudinea abducţiei-adducţiei creşte prin compensarea mişcării de către bazin.

Tableta de sănătate - Hernia de disc

Rotaţia externă este limitată de fascicolul iliopretrohanterian ligament iliofemural şi ligamentul rotund. Rotatorii externi sunt: fesierul mijlociu fascicolele posterioarefesierul mare, gemenii, piramidalul, obturatorii, pătratul femural, pectineul, dreptul intern şi croitorul.

exerciții de durere în articulațiile șoldului durerea de glezna si calcai

Rotaţia internă este limitată de fascicolul iliopretrohanterian al ligamentului iliofemural şi ligamentul ischiofemural. Rotatorii interni sunt: fesierul mijlociu fascicolele anterioarefesierul mic, semitendinosul şi semimembranosul.

ruperea ligamentelor în tratamentul articulației genunchiului cremă de masaj pentru osteochondroză cervicală

Există şi posibilitatea ca printr-o tracţiune puternică laterală să se obţină un mic grad de depărtare a suprafeţelor articulare, mişcare pasivă descrisă de Gray fără rol în locomoţie.