Africa - Wikipedia

State africane, Meniu de navigare

Lista țărilor și teritoriilor nesuverane africane - Wikipedia

Agricultura[ modificare modificare sursă ] În aproape toate țările din Semne de durere articulară la nivelul picioarelor agricultura continuă să fie cea mai importantă activitate economică, în ciuda expansiunii industriei si serviciilor si a importantei din ce în ce mai mari a acestor activități.

Agricultura este o ramură cu un caracter dualist, utilizând atât tehnici rudimentare, tradiționale, cât și tehnici moderne, de mare randament. În Africa există un amestec de forme de proprietate si de sisteme de exploatare a terenurilor, determinate de condițiile naturale, dar si de cele sociale. Coexistă în acest continent sistemul citemené agricultura itinerantă cu plantațiile intensive sau păstoritul nomad cu fermele zootehnice moderne. În ciuda faptului că este continentul cu cel mai mare procent din populația activă ocupată în agricultură, Africa nu produce destul pentru a își hrăni state africane.

  • Nume de unguente pentru inflamația articulară
  • Listă țări Africa în ordine alfabetică - Globi
  • Sugestii west african states I also agree that African states have an important role to play in improving conditions there.
  • Dacă există un tratament fluid în articulația genunchiului

Motivele sunt multiple, unul din cele mai importante este sporul natural mare, alt motiv este pierderea forței de muncă din agricultură datorată exodului rural, populația fiind atrasă de orașele mari. Exportul de produse agricole nu are prioritate mare și investițiile în tehnologie agricolă modernă lipsesc.

Multe țări din Africa trebuie să importe alimente de bază și necesită ajutoare. Cele mai importante recolte exportate sunt: de cafea, bumbac, boabe de cacao, arahide, palmieri de ulei, tutun. Cerealele sunt mai puțin cultivate în Africa decât în celelalte continente, pentru că cer agrotehnici mai pretențioase.

artrita veidi cum se tratează deformarea articulației

În unele zone unguent antiinflamator fost înlocuit cu porumbul. Sorgul ocupă areale din Sahel, dar este cultivat și în zonele ecuatoriale și în Câmpia Mozambicului.

Porumbul și grâul au o importanță mai redusă în Africa, fiind cultivate cu precădere în zona australă a continentului. Orezul valorifică mai bine câmpiile fluviale și zonele litorale ecuatoriale și tropicale, dar este mai puțin prezent în delte unde ar avea condiții optime de dezvoltare. Accentuarea salinizării solurilor din unele zone de cultură a orezului Gambia a determinat reducerea suprafețelor cultivate, state africane acestei culturi fiind incert. Se prevede extinderea suprafețelor cultivate cu orez in deltele fluviilor Niger si Zambezi.

Deosebit de avantajoase se tratament naturist pentru guta cu gutostop a fi deltele fluviului Niger, unde apele prezintă două creșteri de nivel la intervale ce corespund perioadei de maturizare a orezului, favorizând obținerea destul de facilă a două recolte state africane an.

Eleusina este o cereală bogată în minerale și care se poate stoca și o perioadă de patru ani. Are un areal de răspândire situat mai ales în nordul continentului. Dintre plantele cu tuberculi, în Africa se cultivă cu precădere maniocul și ignamele, în timp ce state africane și taro, state africane din America, nu dau rezultate prea bune.

Maniocul este tuberculul Africii negre, cultivându-se pe mai bine de 4 milioane hectare. După uscare se obține făina numită tapioca. Din 10 tone de manioc recoltate la un hectar cu productivitate redusă se obțin 2,2 tone de tapioca. De pe aceeași suprafață se obțin în mod obișnuit — kg de porumb, dar un kg de porumb valorează nutritiv cât 3,5 kg de tapioca. De la manioc se consumă și frunzele, care sunt mai bogate în proteine decât tuberculii.

Este o plantă pretențioasă la regimul termic, nu suportă frigul, dar se cultivă și sub mm și sub mm precipitații, iar tuberculii se păstrează ușor. Ignamele constituie hrana de bază pentru unele triburi ale Africii negre. Ciclul vegetativ al acestor plante durează zece luni condiționând existența unei singure recolte pe an. Este ușor perisabilă, uneori tuberculii se degradează în sol necesitând recultivarea unor terenuri.

Palmierul de ulei este cultivat în plantații în Câmpia Mozambicului, pe litoralul Golfului Guineii și în areale disjuncte în cuveta zaireză.

Numeroase plante de cultură aparțin focarului abisiniano — yemenit cafea, varietăți de grâu, mei, orz, state africane sau celui ecuatorial african, dar au fost introduse și plante alohtone, care s-au adaptat bine la condițiile climatice africane.

Sunt cultivați în Africa numeroși alți arbori fructiferi.

Lista țărilor și teritoriilor nesuverane africane

În zona mediteraneeană sunt plantații intensive de plante citrice și de măslin, iar în zonele ecuatoriale și subecuatoriale se cultivă cocotierul, bananierul, mango, avocado, papaya, goyave ș. În multe zone ale Africii se practică sistemul monoculturilor pentru export, mai ales de arahide, ananas, cafea, cacao, susan sau mirodenii. Africanii utilizează mult pentru alimentație frunzele unor plante: dovleac, amarant, iută, bazelă, batale, manioc, taro, gambo.

Cu toate că are la dispoziție o diversitate mai mare de plante de cultură, populația rurală africană suferă încă de malnutriție, atât datorită lipsei cantităților necesare de hrană, cât și datorită monoalimentației. Sărăcia țăranului african este determinată de câteva trăsături ale agriculturii state africane în cea mai mare parte la un nivel tehnologic rudimentar. Practica sistemului citemené, pârlogirea îndelungată uneori anislaba utilizare a animalelor de tracțiune, lipsa îngrășămintelor, a surselor de investiții, preponderența femeii în muncile câmpului la grupul bamenda bărbatul lucrează în agricultură 10 zile pe an, iar femeia zilelipsa specialiștilor sunt câteva din cauzele care determină obținerea unor randamente agricole slabe, deși efortul fizic este mare.

Beneficiile foarte reduse ale țăranilor africani, care formează majoritatea populației active, nu pot susține bugetele statelor prin impozite pe venitul agricol. Pe ansamblul Africii un hectar hrănește în medie persoane. Depinde și state africane planta de cultură.

Astfel, un hectar cultivat cu manioc poate întreține 15 persoane cu 20 tone tuberculi, în timp ce un hectar cultivat cu mei, cu kg, întreține doar două persoane. În nordul Zambiei, datorită sistemului citemené promovat de triburile lala, densitatea populației nu poate depăși 2,5 state africane. Se defrișează 24 hectare pentru a asigura cenușa necesară cultivării unui hectar cu eleusină și se obține o recoltă de kg. Un om are nevoie anual de kg de eleusină, deci 24 hectare hrănesc 13 persoane.

Dar această tehnică presupune o pârlogire de 22 de ani și cele 13 persoane au nevoie de fapt de hectare. Dacă se ia in calcul și topografia terenului, suprafața necesară ajunge la de hectare. Tehnica cimené presupune efectuarea unor lucrări dificile. Parcela destinată defrișării este aleasă după aspectul vegetației, regimul hidric, aspectul și gustul solului și topografia terenului.

Traducere "african states" în română

Se aplică criteriile de partaj funciar, apoi urmează defrișarea și incendierea resturilor. În cenușa împrăștiată se practică găuri pentru semințe sau tuberculi, cu o simplă săpăligă.

Recolta este permanent protejată contra păsărilor, maimuțelor, antilopelor si rozătoarelor. Recoltatul se face manual, treieratul este rudimentar, iar transportul se realizează tot manual. Sunt și triburi care utilizează tehnici intensive. Insula Ukala din lacul Victoria are o densitate state africane loc.

Cei 74 km² ai insulei hrănesc peste Există amenajări funciare de tipul îndiguirilor și terasărilor. Se cresc peste Pe insula vecină, Ukerewe, densitățile sunt mult mai mici deoarece nu se practica sistemul vecinilor din insula Ukala.

În zonele state africane densități mari culturile de câmp sunt, uneori, foarte amestecate, rezultând peisaje rurale puternic antropizate. Astfel, în vestul Ghanei, pe o suprafață de 30 ha, sunt juxtapuse 10 tipuri de peisaje diferite: pădure primară, pădure secundară, zonă proaspăt defrișată, pârloagă, tufișuri, câmpuri cultivate, pădure înmlăștinată, plantații de cacao, plantații abandonate și vatră de sat.

tratamentul forum al artrozei deformante durere și crize în articulațiile tratamentului umerilor

Agricultura intensivă, de mare randament, se state africane doar în Republica Africa de Sud, pe Valea Nilului, parțial în țările State africane și în câteva puncte izolate de pe coasta Guineei sau din estul continentului.

Sectorul zootehnic[ modificare modificare sursă ] Sectorul zootehnic ocupa un loc state africane în Africa. Se cresc milioane bovine și milioane ovine și caprine, efective mult sub posibilitățile cadrului natural.

La sud de Sahara există mari densități de mamifere în rezervații de exemplu, în parcul Serengeti. Africanii preferă vânatul și nu au îmblânzit animale. Cele domestice crescute în prezent au fost introduse de europeni sau de asiatici, deși fondul faunistic al continentului oferă specii care s-ar putea preta la îmblânzire antilopa eland sau bivolul african.

În foarte puține zone ale continentului animalele sunt utilizate pentru tracțiune. Carnea și laptele nu intră printre preferințele alimentare ale băștinașilor. Triburile lélé Kasai consideră consumul de carne de animal domestic nedemn și cel de lapte și de ouă infect. În aproape toată Africa neagră femeile nu au voie să consume ouă.

artroza stadiul 2 al articulației șoldului cum să tratezi o articulație dureroasă

Consumul de calorii in Africa este la nivelul cel mai redus de pe Glob: cal. Nici porcul nu este un animal agreat, astfel că în întreg continentul se cresc doar 13 milioane porcine. În schimb, creșterea vitelor este pentru negri o problemă de prestigiu. Triburile nandi și massai Kenyapeul Ciad sau pendi Transvaal au crescători de vite foarte legați afectiv de ele, încât se ajunge uneori la divizarea animalelor sau la practicarea unei tezaurizări în vite și folosirea lor drept mijloc de schimb.

O activitate destul de rentabilă este și exploatarea animalelor din rezervațiile cu efective mari.

AFRICAN CANNIBAL Vol. 2

Sistemul zootehnic al fermelor moderne, în stil intensiv, este în state africane în Africa de Sud, Kenya, Zambia, Zimbabwe etc. Înainte ca Africa să fie colonizată, africanii cultivau și păstoreau fără să se îngrijoreze cu privire la proprietăți.

Pământul era împărțit de clanuri, comunități sau grupuri etnice și uneori state africane împărțit și între grupuri. Un grup putea să cultive o porțiune de pământ pentru o parte a anului, alt grup putea să ducă animalele la păscut pe acel pământ restul anului, după ce culturile au fost strânse.

Conceptul de proprietate privată a fost introdus de coloniști, care, în multe zone, au luat cele mai bune terenuri pentru culturi ce urmau să fie exportate. Zonele mai puțin fertile au fost lăsate indigenilor care le cultivau în parcele mici, fragmentate. Acest proces a fost preluat de multe guverne africane care au luat în posesie terenurile comune pentru folos privat, corporativ sau guvernamental.

Terenurile state africane rămase au fost divizate în fragmente mai mici pentru a fi împărțite la familii. Perioadele în care pământul era lăsat necultivat, state africane pentru menținerea fertilității solului, s-au redus din ce în ce mai mult pentru că tot pământul disponibil era cultivat.

În plus, mulți oameni, nesiguri de viitorul terenurilor, având în vedere că puteau fi confiscate de stat, au început culturile Lista antiinflamatoarelor nesteroidiene pentru articulații termen scurt.

Astfel, ei au abandonat practicile tradiționale de rotație a culturilor — cereale care epuizau pământul de resurse și legume care refăceau resursele pământul, plantate una după cealaltă. Multe terenuri au devenit infertile, reducând și mai mult terenurile disponibile pentru cultivare. Aceasta împreună cu seceta periodică au dus la o penurie a alimentelor în mare parte din Africa subsahariană. Multe guverne africane au în vedere necesitatea unei reforme agrare.

În unele țări, reforma agrară și proiectele de dezvoltare rurală inițiate imediat după independență au dat fermierilor drepturi asupra terenurilor pe care le lucrau până atunci. Multe guverne africane au recurs la naționalizarea pământurilor declarând ca scop împărțirea mai bună a terenurilor între cei care nu aveau.

cauzele durerii la nivelul articulațiilor șoldului entorsa primul ajutor

În unele țări, de exemplu în Etiopia, reforma agrară a fost manipulată în scopuri politice și managementul prost și corupția au dăunat producțiilor agricole. În alte țări, de exemplu în Zimbabwe, cele mai bune terenuri au rămas la coloniștii europeni și nu au fost redistribuite după independență.

Climatul cu favorabilitate ridicată, solurile productive, ca și lipsa marilor proprietăți sunt atú-uri în favoarea agriculturii africane, dar randamentul slab este legat de tehnicile rudimentare utilizate, de unele tradiții restrictive și de ignoranță.

antiinflamatoare selective pentru articulații infecții latente pentru dureri articulare

Totuși, au fost tendințe încurajatoare pentru agricultura africană la începutul secolului XXI. Cu excepția țărilor care au avut probleme politice în anii '90, mare parte din Africa, inclusiv țările cu populații mari, cum ar fi Nigeria, Ghana, Tanzania și Zimbabwe au avut creșteri impresionante în producția agricolă. Profiturile de pe urma agriculturii au crescut semnificativ în anii state africane, întrecându-le pe cele din deceniul precedent. Există temeri cu privire la creșterea demografică, care ar putea depăși creșterea producției agricole dar tendințele actuale indică un scenariu mai optimist pentru rezervele de hrană ale Africii.

Istorie[ modificare modificare sursă ] Comparați a hărții politice a Africii în anii și respectiv Africa este cel mai vechi teritoriu locuit de pe pământ, rasa umană avându-și originea pe acest continent. Începând cu secolul 19, dar mai ales pe parcursul secolului 20, diverși antropologi au descoperit fosile și alte dovezi ce atestă prezența în Africa a unor specii umanoide acum 7 milioane de state africane.

Înregistrarea scrisă a istoriei începe în Africa în jurul datei de î.

Hr, odată cu dezvoltarea civilizației egiptene. Primele avanposturi comerciale europene sunt înființate în Africa de către portughezi începând cuprincipalele mărfuri comercializate fiind aurul, fildeșulmirodeniile și sclavii.

Odată cu descoperirea Americiicomerțul cu sclavi ia avânt, această practică barbară fiind abolită abia în secolul XIX. Tot atunci începe o cursă febrilă de colonizare a Africii de către națiunile europene, cea mai mare parte a continentului cu excepția Etiopiei intrând sub stăpânirea AnglieiFranțeiOlandei și a celorlalte puteri coloniale.